luni, 15 octombrie 2012
joi, 4 octombrie 2012
Actorul si salbaticii 1975
Maestrul Costică Caratase (Toma
Caragiu), directorul Teastrului de revistă „Vox”, pregăteste cu
frenezie un nou spectacol care se doreste a fi o satiră virulentă
împotriva nazismului și a Miscării Legionare,
considerându-i pe legionari ca fiind niste „ticălosi care vor să
vândă tara asta lui Hitler”. Filmul începe cu o audientă
colectivă în casa marelui artist în care, printre altele,
textierul evreu Ionel Friedman (Mircea Albulescu) îi spune că niste
studenti l-au bătut la școală pe Mircea, băiatul său în vârstă
de 10 ani, iar bancherii refuză să-i mai acorde credit dacă nu văd
înainte programul spectacolului.
Aflat într-o audientă la Regele Carol al II-lea al României (Gheorghe Șimonca), profesorul Gută Popescu (Ion Besoiu), mentorul Miscării Legionare, îl roagă pe rege să ia măsuri pentru a împiedica spectacolul lui Caratase despre care era informat că va ataca vehement Miscarea Legionară. El amenintă că dacă regele nu va interveni, vor interveni legionarii pentru a opri spectacolul. Regele consimte să ia măsuri pentru a evita intrevetia legionarilor, dar în acelasi timp îi cere prefectului de politie (Zephi Alsec) să trimită pe cineva pentru a-i asigura protectia marelui artist pe care-l alintă cu numele de „nea Costică”. Prefectul de politie îl desemnează pe tânărul comisar Radu Toma (Mircea Diaconu) pentru a-l păzi pe Caratase.
Scenariul filmului a fost scris de Titus Popovici, purtând initial titlul „Actorul, politistul si… sălbaticii”. După cum rememorează astăzi actorii care au jucat în film, rolul principal a fost scris special pentru Toma Caragiu. După definitivarea de către regizor si casa de filme a „conceptiei ideologice si artistice”, scenariul a fost aprobat de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă la 8 martie 1974.
Filmul a intrat în faza de productie la 16 martie 1974. Filmările au avut loc în perioada 3 iunie - 17 septembrie 1974. În cele 65 de zile de filmare s-a muncit câte 10 ore pe zi. Filmul a fost vizionat de Dumitru Popescu la 4 aprilie 1975, fiind solicitate operatii de remontaj si introducere de texte. Copia standard a fost finalizată la 21 aprilie 1975. Copia standard a fost finalizată la 26 decembrie 1974. Cheltuielile de productie s-au ridicat la 4.850.000 lei.
În timpul filmărilor au existat si o serie de încurcături. Într-o scenă, Caratase găseste în pat o mână tăiată, lăsată de legionari ca să îl sperie. A fost folosită o mână reală adusă de la morgă. Aceasta a ajuns a doua zi într-un cos de gunoi și a fost găsită de cineva. S-a început o anchetă care s-a încheiat după ce s-a dovedit că mâna găsită era un „reziduu de filmare”. Pistolul folosit în film de comisarul Radu Toma era un pistol real, care îi era înmânat actorului Mircea Diaconu de un căpitan de securitate numai în clipa în care se filma scena respectivă, dupa care îi era luat imediat. Securistul a refuzat să i-l lase actorului mai devreme pentru ca acesta să poată exersa miscările firesti cu pistolul.
În monologul de final al lui Caratase, actorul este deghizat în Hitler si satirizează spiritul fascist, apoi este dus în culise. Scenariul prevedea ca personajul să moară în pat, dar Toma Caragiu a insistat ca filmul să se termine cu un cadru în care el moare "în picioare".
Muzica filmului a fost compusă de George Grigoriu si cuprinde 57 de minute de muzică originală, aranjamente si „fantezii” muzicale. Textele cântecelor au fost scrise de Ion Vasilescu și Misu Iancu, melodiile fiind interpretate de Carmen Berbecaru și Tricy Abramovici. Cupletele umoristice din film au fost scrise de Dan Mihăiescu si Grigore Pop.
Filmul "Actorul si sălbaticii" este inspirat din viata actorului Constantin Tănase, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai teatrului românesc de revistă, care a cultivat cupletul satiric si politic în perioada interbelică. El a creat trupa „Cărăbus”, organizând spectacole de cabaret si revistă pe parcursul următorilor 20 de ani. Numele personajului Caratase se inspiră atât din numele lui Toma Caragiu, cât si din cel al lui Constantin Tănase, nefiind exclus nici Caragiale din jocul onomastic. Nu se cunoaste ca Tănase să fi avut probleme cu legionarii sau cenzura carlistă, după cum reiese din film.
Gută Popescu este inspirat de profesorul Nae Ionescu, fiind descris în film ca un personaj diabolic care se află în spatele actiunii de împiedicare cu orice chip a reprezentatiei lui Caratase. Nae Ionescu era un simpatizant al Legiunii, dar nu se stie cât de strânse erau relatiile acestuia cu Corneliu Zelea Codreanu si ce influentă avea acesta asupra legionarilor.
Spectacolele lui Tănase au satirizat abuzurile săvârsite de Armata Rosie după 23 august 1944 si până la moartea actorului, în 29 august 1945. El a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a spus să nu mai joace piesa. La următorul spectacol, Constantin Tănase a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile pline de ceasuri de mână, nu a scos nici un cuvânt, apoi si-a deschis pardesiul, sub care avea un imens ceas cu pendulă. El a arătat către ceas si a spus doar: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Actorul a murit la două zile după reprezentatie, din cauza unui blocaj renal. Au circulat zvonuri că ar fi fost omorât de soldatii rusi.
O altă paralelă este între lansarea de către Caratase în lumea muzicii a slujnicei Mărioara si lansarea de către Constantin Tănase în trupa sa, „Cărăbus”, a cântăretei Maria Tănase.
Aflat într-o audientă la Regele Carol al II-lea al României (Gheorghe Șimonca), profesorul Gută Popescu (Ion Besoiu), mentorul Miscării Legionare, îl roagă pe rege să ia măsuri pentru a împiedica spectacolul lui Caratase despre care era informat că va ataca vehement Miscarea Legionară. El amenintă că dacă regele nu va interveni, vor interveni legionarii pentru a opri spectacolul. Regele consimte să ia măsuri pentru a evita intrevetia legionarilor, dar în acelasi timp îi cere prefectului de politie (Zephi Alsec) să trimită pe cineva pentru a-i asigura protectia marelui artist pe care-l alintă cu numele de „nea Costică”. Prefectul de politie îl desemnează pe tânărul comisar Radu Toma (Mircea Diaconu) pentru a-l păzi pe Caratase.
Scenariul filmului a fost scris de Titus Popovici, purtând initial titlul „Actorul, politistul si… sălbaticii”. După cum rememorează astăzi actorii care au jucat în film, rolul principal a fost scris special pentru Toma Caragiu. După definitivarea de către regizor si casa de filme a „conceptiei ideologice si artistice”, scenariul a fost aprobat de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă la 8 martie 1974.
Filmul a intrat în faza de productie la 16 martie 1974. Filmările au avut loc în perioada 3 iunie - 17 septembrie 1974. În cele 65 de zile de filmare s-a muncit câte 10 ore pe zi. Filmul a fost vizionat de Dumitru Popescu la 4 aprilie 1975, fiind solicitate operatii de remontaj si introducere de texte. Copia standard a fost finalizată la 21 aprilie 1975. Copia standard a fost finalizată la 26 decembrie 1974. Cheltuielile de productie s-au ridicat la 4.850.000 lei.
În timpul filmărilor au existat si o serie de încurcături. Într-o scenă, Caratase găseste în pat o mână tăiată, lăsată de legionari ca să îl sperie. A fost folosită o mână reală adusă de la morgă. Aceasta a ajuns a doua zi într-un cos de gunoi și a fost găsită de cineva. S-a început o anchetă care s-a încheiat după ce s-a dovedit că mâna găsită era un „reziduu de filmare”. Pistolul folosit în film de comisarul Radu Toma era un pistol real, care îi era înmânat actorului Mircea Diaconu de un căpitan de securitate numai în clipa în care se filma scena respectivă, dupa care îi era luat imediat. Securistul a refuzat să i-l lase actorului mai devreme pentru ca acesta să poată exersa miscările firesti cu pistolul.
În monologul de final al lui Caratase, actorul este deghizat în Hitler si satirizează spiritul fascist, apoi este dus în culise. Scenariul prevedea ca personajul să moară în pat, dar Toma Caragiu a insistat ca filmul să se termine cu un cadru în care el moare "în picioare".
Muzica filmului a fost compusă de George Grigoriu si cuprinde 57 de minute de muzică originală, aranjamente si „fantezii” muzicale. Textele cântecelor au fost scrise de Ion Vasilescu și Misu Iancu, melodiile fiind interpretate de Carmen Berbecaru și Tricy Abramovici. Cupletele umoristice din film au fost scrise de Dan Mihăiescu si Grigore Pop.
Filmul "Actorul si sălbaticii" este inspirat din viata actorului Constantin Tănase, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai teatrului românesc de revistă, care a cultivat cupletul satiric si politic în perioada interbelică. El a creat trupa „Cărăbus”, organizând spectacole de cabaret si revistă pe parcursul următorilor 20 de ani. Numele personajului Caratase se inspiră atât din numele lui Toma Caragiu, cât si din cel al lui Constantin Tănase, nefiind exclus nici Caragiale din jocul onomastic. Nu se cunoaste ca Tănase să fi avut probleme cu legionarii sau cenzura carlistă, după cum reiese din film.
Gută Popescu este inspirat de profesorul Nae Ionescu, fiind descris în film ca un personaj diabolic care se află în spatele actiunii de împiedicare cu orice chip a reprezentatiei lui Caratase. Nae Ionescu era un simpatizant al Legiunii, dar nu se stie cât de strânse erau relatiile acestuia cu Corneliu Zelea Codreanu si ce influentă avea acesta asupra legionarilor.
Spectacolele lui Tănase au satirizat abuzurile săvârsite de Armata Rosie după 23 august 1944 si până la moartea actorului, în 29 august 1945. El a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a spus să nu mai joace piesa. La următorul spectacol, Constantin Tănase a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile pline de ceasuri de mână, nu a scos nici un cuvânt, apoi si-a deschis pardesiul, sub care avea un imens ceas cu pendulă. El a arătat către ceas si a spus doar: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Actorul a murit la două zile după reprezentatie, din cauza unui blocaj renal. Au circulat zvonuri că ar fi fost omorât de soldatii rusi.
O altă paralelă este între lansarea de către Caratase în lumea muzicii a slujnicei Mărioara si lansarea de către Constantin Tănase în trupa sa, „Cărăbus”, a cântăretei Maria Tănase.
miercuri, 3 octombrie 2012
Premiera 1976
Distribuție:''Acțiunea filmului are în centru pregătirea premierei piesei "Travesti" pe scena Teatrului Contemporan. Directoarea teatrului trebuie să facă față mai multor conflicte, ea făcând mai multe drumuri între biroul directorial și scenă. În acest timp, soțul ei care vrea " muraturi, poale-n brâu și așternuturi scrobite" așteaptă resemnat să fie primit în audiență și este invitat ultimul. Plecarea din sală, în timpul spectacolului, a unui funcționar important din conducerea statului (care fusese chemat de urgență) antrenează plecarea majorității spectatorilor și o critică acidă în presa. Ca urmare, actorii și personalul administrativ doresc să plece la alte instituții. În final, directoarea își dă seama că viața dusă de ea până atunci a fost falsă și cere modificarea textului piesei de teatru.
Scenariul filmului a fost scris de Aurel Baranga. El a fost achiziționat de casa de filme în mai 1975. Filmul a intrat în faza de producție la 10 decembrie 1975. Filmările au avut loc în perioada 8 martie - 12 mai 1976 și au fost realizate în principal la Buftea. Filmul a fost aprobat de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor la 26 octombrie 1976. Copia standard a fost finalizată la 27 octombrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.827.000 lei.Filmul Premiera a fost vizionat de 1.607.781 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul National al Cinematografiei.
Carmen Stănescu - Alexandra Dan, directorul artistic al Teatrului Contemporan
Radu Beligan - Mihai Dan, dirijor, soțul Alexandrei Dan
Toma Caragiu - maestrul Titi Precup
Dem Rădulescu - regizorul Fanache Verzea
Vasilica Tastaman - Veronica, secretara teatrului
Aurel Giurumia - tovarășul Boiangiu, administrator
Carmen Galin - actrița Manuela Gherdan
Virgil Ogășanu - Dumitrașcu, secretarul literar al teatrului
Emil Botta - Vasilică Savu, sufleor
Mircea Șeptilici - maestrul Bibi Vasiliu, dramaturg
Tamara Buciuceanu - soția lui Boiangiu
Andrei Ralea
Cristina Bugeanu
Elena Caragiu - actrița Gina Ene
Constantin Fugașin - Nichi, fiul lui Mihai și al Alexandrei Dan
Rodica Popescu-Bitănescu
Florina Cercel - ziarista la revista "Făclia"
Constantin Bărbulescu
Chiril Economu
Grigore Nagacevski - persoana care transmite indicațiile
Gheorghe Dinică - maestrul Gheorghe Mihoc.''
Sursa: youtube, wikipedia
luni, 1 octombrie 2012
Operatiunea Monstrul 1976
''Trei cadre din conducerea unei întreprinderi din perioada comunistă
intenționează să plece pe furiș (fără știrea familiilor) în luna
septembrie într-o expediție de pescuit în Delta Dunării. Directorul
Dumitru (Toma Caragiu) își instruiește secretara, Ortansa (Elena
Sereda), să nu spună nimănui nici un cuvânt nimănui despre această
expediție, apoi îl trimite pe șoferul Mircea (Alexandru Manolescu) să-i
scoată pe furiș mașina din garaj pentru a pleca cu ea. Ajuns în garajul
directorului, șoferul are surprinderea să afle că soția primului a luat
mașina și a plecat cu copiii. Rămași fără autoturism, directorul
Dumitru, directorul adjunct Eugen (Octavian Cotescu) și funcționarul
Corneliu (Marin Moraru) de la Serviciul Planificare, angajatul mai mic
în funcție, decid să-l coopteze în cadrul expediției pe un scriitor
(Ovidiu Schumacher) care avea mașină. Pretextând că are nevoie de
singurătate și de liniște, scriitorul pleacă de acasă cu mașina și îi ia
cu el pe cei patru.
Filmul Operațiunea Monstrul a avut premiera în aprilie 1976. El a fost
vizionat de 1.681.496 de spectatori la cinematografele din România, după
cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită
de Centrul Național al Cinematografiei.
Distribuție
•Toma Caragiu - directorul Dumitru
•Octavian Cotescu - directorul adjunct Eugen
•Marin Moraru - Corneliu
•Ovidiu Schumacher - scriitorul
•Alexandru Manolescu - șoferul Mircea
•Nineta Gusti - mama lui Corneliu
•Cristina Hofman - pictorița
•Petre Kuhn - pescarul lipovean
•Lia Șahighian
•Vera Varzopov
•Ada D'Albon Azimioară - soția scriitorului
•Gabriela Teodorescu
•Elena Sereda (necreditată) - Ortansa, secretara lui Dumitru''
Sursa: youtube, wikipedia
Sursa: youtube, wikipedia
Operatiunea Monstrul 1976 Partea 1
Vezi mai multe video din cultura
Operatiunea Monstrul 1976 Partea 2
Abonați-vă la:
Postări (Atom)